24 noiembrie 2016

Oportunitate

El mi-a închis ușile și-a înghițit cheia,
Tu nu mă vezi pe mine, ci vezi Femeia.
Se vede lumină prin cușca fără de scăpare,
Înfigi raze în mine, strânge-mă mai tare!

Zâmbet fără riduri pe față când sunt lângă el
Miliarde de râsete când am dat de-al tău fel.
Nici nu știu cum am reușit să rezist trei,
Dar cu tine simt că depășesc șapteștrei.

Încerc și încerc să sparg acest baraj,
Dar tu chiar nu vezi că tu ești al meu curaj?
Mii de nopți lângă el crezând ca va fi bine,
Pe cine păcălesc, vezi că mi-am uitat inima la tine!

21 noiembrie 2016

Decizii

Să pleci? Abia te-am găsit!
Să rămâi? Prea multe de părăsit.
Mă acoperi cu brațe de frigul nimănui
Uitasem! Din păcate, le vreau pe-ale lui...

Ochii tăi? Îmi luminează chipul,
Sufletul tău? De-aia nu mai era timpul.
Strângerile tale îmi fulgeră coloana,
Vorbele tale? Pisica de-și spală blana.

Seara se lasă și noi sub un bec,
Nu știu de tine, dar eu nici că mai plec!

Să plec? Abia m-am regăsit!
Să stau? Mă simt de parcă nu m-am trezit.
Îmi mângâi rănile uitate de viață,
A, da! Inima-mi rămâne uitată...

Ochii tăi? Nici că-mi spulberă visul,
Sufletul tău? De-aia continui tot timpul...
Măcar așteaptă cineva să te întorci;
Și-atunci, de ce când te cuprind, torci?

Ziua se naște și noi tot sub bec.
Și iată că timpul tot cu tine-l petrec.

Încerci și-ncerci să faci și sărutul uitat,
Nu poți! E simplu, „a fost minunat...”







13 noiembrie 2016

Dorinţă

Dansa inima-n întuneric
Și-n mine nu era nimic feeric.
Plecat suflul tot din mine,
Când gândul se-odihnea la tine.

Și-o văd, zâmbește cu zei.
Eu? Doar beau cu niște zmei...
Aș vrea sa fur privirea ei,
Ca mai târziu s-ajungem trei.

6 noiembrie 2016

Interviu

Suntem cei născuți din Ea și suntem cel mai rău lucru pe care îl puteți avea...
Vezi tu, pe Ea nu ai cum s-o minti. O vezi, o auzi, și-o simți!
E bună cu tine, îți vine să râzi. Îi e dor, mai că începi să plângi. E rea, parcă ceva te doare. A plecat, iubirea ta moare!
Te izbește și-ți zbârlește pielea. Se odihnește, părți din tine sunt lulea după figura mea...

Așa am fost învățați de mici de către Ea. Să nu facem nimic fără voia voastră.
V-ați întrebat mereu cum vă putem avea. Noi suntem cei care dictăm luna albastră!

Emoția ne curge prin ochi. Se scurge prin degete, prin corzi și prin voce.
Ajunge prin mine la tine, la noi.
E timpul să scriem povestea amândoi!
Stop! Totul dispare! Îmi pare rău ca finalul trebuie să fie atât de atroce...

Păcat

Totul se oprește când vorbește,
Sufletul se golește când zâmbește.

Părul ei, pătură iarna.
Buzele? Mintea o ia razna!

Ochii ei, apar scântei.
Ai mei mă întreabă: „cine sunt ei”?

Inima ei, foc în pădure.
A mea, doar câteva dâre...

Mi-e sete! Unde ești? Vreau să-ți beau trupul!
Chipul ei mi-a îmbătat duhul!

Sigur a uitat de dorințele mele
Iarăși, tu! Cine sunt ele?

Gândul nu stă departe de tine.
E clar! Astă seara uit iar de mine...

4 octombrie 2016

Străinul

L-am observat târziu în noapte.
Părea un bătrân trecut prin multe.
Fața? Un nou, netrecut de șapte
Și parcă moartea-l aștepta să-l asculte...
Mă dau mai aproape să ascult ale lui șoapte.
Nu aud, așa că, acum, suntem spate-n spate.

Se întreabă de ce vorbește cu zorii dimineții,
Dar uită că se pierde-n timpul sonor și-n testamentul lui Arghezi.
Uită cum totul curge droaie, șiroaie, pe foaie
Și dacă n-ar deschide poarta, ar curge lacrimi în ploaie.

Totuși, îmi pare destul de cunoscut
Unde dracu ne-am mai văzut?
În fine, uit de el și mă întorc acasă.
Iarăși nu mai am loc de foi pe masă...

Fluid

Se uită la apă și ea tace
Și frunzele o ating, ce dobitoace...
Iar apa nu zace, le prinde, le stoarce
Și mor în a ei proaspătă pace.

Doar un lac se vede în marea de râuri,
Se scurge continuu de la atâtea găuri.
Liniștea ajunge doar o iluzie
Și-n apă se reflectă poezie.

Cald și rece, ce lume amară...
Cine se așteaptă ca totul să moară?
Dar iată cum se naște ca prima oară!

9 septembrie 2016

Întâlnire

Am văzut nu știu ce stea, strălucea în noaptea toată
Și stătea, mai că plângea, nimeni nu putea s-o vadă.
Și mă tot holbam la ea, nu eram decât o pată.
M-a văzut, s-a stins deodată, și-am știut, era a mea.

Ai văzut nu știu ce soare, ardea tot în calea lui
Te holbai, mergea agale, te-a orbit privirea lui.
Și stătea, știai că-l doare, se vedea-n ochii-albăstrui.
Și s-a stins și el deodată, și-ai știut, al tău pe viață.


23 august 2016

Haine


Speram să fii vraciul care îmi vindecă rănile,
Dar încă-mi beau sângele când e prea cald afară.
Speram să fii cojoacele bunicii de odinioară,
Dar iar au rămas din mine doar sforile...

Speram să fii tu cea care să poarte cenușa,
Să nu mai fiu nevoit să mai deschid vreodată ușa.
Și iar e geamul spart de la atâtea lupte.
M-am văzut în el, eram gri și negru pe hainele mele rupte.

24 mai 2016

Contrast

Eu, întunericul ce din interior te omoară.
Tu, lumina pe care toată lumea o înconjoară.
Eu, noaptea ce-ți fură tot suflul.
Tu, ziua ce-ți abundă-n tot trupul.
Eu, un suflet pierdut prin nu știu câte paturi.
Tu, zâmbetul ăla de care nu te saturi.
Eu, Zburătorul ce te seduce și pleacă.
Tu, Zâna a cărei iubire nu seacă.
Eu, prietenul singurătății.
Tu, imaginea eternității.

Priviți! Nimic nu se potrivește...
Și totuși, ea îmi șoptește că mă iubește!

Stele

Lasă-mă pe mine să veghez în astă noapte,
Să-mi vărs grijile din gânduri și din șoapte.
Să urlu iar la liniște, iar liniștea să tacă
Și să mă vezi iar gol, fără a mea mască.

Lasă-mă pe mine să port a ta grijă eternă,
Să mă frământe dorul, de când Cerul și Pământul,
Să-mi las inima afară din cavernă
Și să mă intreb dacă imi voi ţine iar cuvântul.

Lasă-mă pe mine să îţi port a ta mască,
Să strălucesc pe întreaga lor boltă cerească
Să fiu pentru toţi farul speranţei îndepărtate,
Dar în interior să-ncerc să umplu golul lăsat de mine, cu rapiditate.

Lasă-mă pe mine să distrug întreaga răceală,
Să simtă toţi chimia ce a fost între noi odinioară,
Să mă răcorească ploaia, ca să nu uit de tine
Și la fiecare miazăzi să mă vezi iar pe mine.

Longing

'Hey, how are you?' I'm ok, I guess...
No, I'm not, I'm really just a big, big mess
And I have nobody near me to confess
I find myself in huge distress.

I look at the stars and wonder who do I miss
I still crave for that long forgotten kiss.
So, please, come back to us, miss
And let's make everything work like a swiss,
'Cause I am so tired of this whole abyss...

But, suddenly, the Woman appears!
And all of the darkness dissappears, just as my fears.
My heart and soul feel safe, as they haven't in years
And with her smile she wiped all my tears.

Speranță

Plang si rad cu Luna, mereu la sueta
Si gandesc la al ei Soare, care nu e singur.
Dintr-o data ochii-mi deschide larg o cometa
Si imi si pun dorinta pentru a fi sigur:

Sa fiu al ei Soare pentru a mea Luna,
Sa ne luminam ziua in a diminetii cununa.

Lipsit de orice speranta, intr-un final surpriza apare
Si-o prind pe a mea astra cum fuge in departare.

Ne scriem, vorbim, radem, glumim,
Dar sper ca pan' la urma sa ne si gasim
Si cometa sa-i arate cat ne potrivim.

Cursă

Sunt izolat pe-o insulă pustie
Și nu mai contează ninic ce va să fie...
Dar în depărtare zăresc doi ochi și-o ie,
Ce parcă păstrează, totuși speranţa vie.
E hoaţă, ea, a mea Ciocarlie,
Zboară cu inima mea-n cioc fără să știe...

Și fug, alerg, nu las nimic în spate,
Pentru că pentru mine e cea mai cea din toate.

Ajung aproape, o prind, dar încearcă să scape.

Și mă zbat, răzbat și scap de apocalipsă,
Iar lacrimile noastre lipesc piesa lipsă.

Naivul

Ești confuz, prins în haosul iubirii,
Fără scăpare din vidul sentimental al trăirii.
Privești la totul tău, distrus de o persoană,
Ce îți străpunge infinitul, o coloană.

Și atunci... la ce te obosești să lupți?
Inima? Azvârlită-i de pe munți abrupți.
Nimeni nu te vrea, nu te asteaptă, nu te iartă.
Credeai că ai uitat cum e să fii singur în viață?

Și totuși, luptă, nu ceda și-așteaptă!
Îndură și înjură în gând, în șoaptă.
Parcă nici nimicului nu-i mai dai o șansă.
Când vei găsi portretul perfect pe planșă?

"Te caut! Unde ești?", șoptești un pic prea tare.
N-o vezi, orbit fiind de a ta căutare.
Iat-o! Două, trei vorbe și ai uitat cum te cheamă.
Și iar îți dai inima fără nicio teamă.

Fraiere, credeam că ți-ai învățat lecția...
Ce, deja ți-a furat toată atenția?
"Știu, știu, am zis că-i vreau altă soartă,
Dar inima-mi spune că nimic n-o să ne despartă!"