Contrast

Eu, întunericul ce din interior te omoară.
Tu, lumina pe care toată lumea o înconjoară.
Eu, noaptea ce-ți fură tot suflul.
Tu, ziua ce-ți abundă-n tot trupul.
Eu, un suflet pierdut prin nu știu câte paturi.
Tu, zâmbetul ăla de care nu te saturi.
Eu, Zburătorul ce te seduce și pleacă.
Tu, Zâna a cărei iubire nu seacă.
Eu, prietenul singurătății.
Tu, imaginea eternității.

Priviți! Nimic nu se potrivește...
Și totuși, ea îmi șoptește că mă iubește!

Stele

Lasă-mă pe mine să veghez în astă noapte,

Să-mi vărs grijile din gânduri și din șoapte.

Să urlu iar la liniște, iar liniștea să tacă

Și să mă vezi iar gol, fără a mea mască.

Lasă-mă pe mine să port a ta grijă eternă,

Să mă frământe dorul, de când Cerul și Pământul,

Să-mi las inima afară din cavernă

Și să mă intreb dacă imi voi ţine iar cuvântul.

Lasă-mă pe mine să îţi port a ta mască,

Să strălucesc pe întreaga lor boltă cerească

Să fiu pentru toţi farul speranţei îndepărtate,

Dar în interior să-ncerc să umplu golul lăsat de mine, cu rapiditate.

Lasă-mă pe mine să distrug întreaga răceală,

Să simtă toţi chimia ce a fost între noi odinioară,

Să mă răcorească ploaia, ca să nu uit de tine

Și la fiecare miazăzi să mă vezi iar pe mine.

Longing

'Hey, how are you?' I'm ok, I guess...
No, I'm not, I'm really just a big, big mess
And I have nobody near me to confess
I find myself in huge distress.

I look at the stars and wonder who do I miss
I still crave for that long forgotten kiss.
So, please, come back to us, miss
And let's make everything work like a swiss,
'Cause I am so tired of this whole abyss...

But, suddenly, the Woman appears!
And all of the darkness dissappears, just as my fears.
My heart and soul feel safe, as they haven't in years
And with her smile she wiped all my tears.

Speranță

Plang si rad cu Luna, mereu la sueta
Si gandesc la al ei Soare, care nu e singur.
Dintr-o data ochii-mi deschide larg o cometa
Si imi si pun dorinta pentru a fi sigur:

Sa fiu al ei Soare pentru a mea Luna,
Sa ne luminam ziua in a diminetii cununa.

Lipsit de orice speranta, intr-un final surpriza apare
Si-o prind pe a mea astra cum fuge in departare.

Ne scriem, vorbim, radem, glumim,
Dar sper ca pan' la urma sa ne si gasim
Si cometa sa-i arate cat ne potrivim.

Cursă

Sunt izolat pe-o insulă pustie

Și nu mai contează ninic ce va să fie...

Dar în depărtare zăresc doi ochi și-o ie,

Ce parcă păstrează, totuși speranţa vie.

E hoaţă, ea, a mea Ciocarlie,

Zboară cu inima mea-n cioc fără să știe...

Și fug, alerg, nu las nimic în spate,

Pentru că pentru mine e cea mai cea din toate.

Ajung aproape, o prind, dar încearcă să scape.

Și mă zbat, răzbat și scap de apocalipsă,

Iar lacrimile noastre lipesc piesa lipsă.

Naivul

Ești confuz, prins în haosul iubirii,
Fără scăpare din vidul sentimental al trăirii.
Privești la totul tău, distrus de o persoană,
Ce îți străpunge infinitul, o coloană.

Și atunci... la ce te obosești să lupți?
Inima? Azvârlită-i de pe munți abrupți.
Nimeni nu te vrea, nu te asteaptă, nu te iartă.
Credeai că ai uitat cum e să fii singur în viață?

Și totuși, luptă, nu ceda și-așteaptă!
Îndură și înjură în gând, în șoaptă.
Parcă nici nimicului nu-i mai dai o șansă.
Când vei găsi portretul perfect pe planșă?

"Te caut! Unde ești?", șoptești un pic prea tare.
N-o vezi, orbit fiind de a ta căutare.
Iat-o! Două, trei vorbe și ai uitat cum te cheamă.
Și iar îți dai inima fără nicio teamă.

Fraiere, credeam că ți-ai învățat lecția...
Ce, deja ți-a furat toată atenția?
"Știu, știu, am zis că-i vreau altă soartă,
Dar inima-mi spune că nimic n-o să ne despartă!"